G10 | Grupul de Acţiune Locală

A A+ A++

Scurtă prezentare a regiunii

Scurtă prezentare a regiunii

Zona G10 este o zonă muntoasă cu păduri de brad, împânzită de izvoare minerale, climă răcoroasă şi umedă.  Flora şi fauna este harta bogată şi oferă multe posibilităţi de exploatare. În agricultură zootehnia este predominantă, dat fiind că numai culturile rezistente la frig (de exemplu cartofi) pot fi cultivate. Din punct de vederea arhitectural folosirea lemnului este un semn caracteristic întâlnit peste tot: porţi ciplite etc. Zona are un cadru natural prielnic pentru turism: turism balnear în Borsec, turism sportiv în Izvoru Mureșului, și turism rural în alte comune, mai ales în Lăzarea.
Analizând zona G10 se poate constata, că sectoarele care necesită sprijin şi care reprezintă o posibilitate reală de dezvoltare economică sunt următoarele: laptele şi produsele forestiere nelemnoase, adică fructele de pădure, ciupercile de pădure (sectoare prioritare). În zonă există cunoştinţe locale specifice (local knowledge) în ceea ce priveşte producerea şi procesarea materiei prime în aceste sectoare.

În prezent, în zona G10 capacitatea de prelucrare a laptelui nu este integral folosită, aici există o posibilitate de expansiune, iar calitatea laptelui nu este întotdeauna conformă cerinţelor UE. De asemenea, fructele de pădure şi ciupercile sunt puţin valorificate şi există cu desăvârşire o necesitate a introducerii sistemelor de calitate alimentară.

Analiza situaţiei existente arată că aceste cunoştinţe şi tradiţii nu sunt suficiente, trebuie introdusă inovaţie şi dezvoltare tehnică în cadrul industriei alimentare pentru obţinerea unor rezultate  bune pe piaţa agro-alimentară. În procesul introducerii inovaţiilor va trebui să se ţină cont de caracteristicile locale, astfel bazându-ne pe cunoştinţele locale şi pe materiile prime locale, ar trebui introdusă integrarea verticală, în care ar lua parte producătorii primari locali, precum şi instituţii şi IMM-uri agroalimentare inovative.


Serviciile şi infrastructurile medico-sociale

La nivelul serviciilor se pot observa următoarele: pe deoparte unele servicii sunt foarte bine dezvoltate, pe de altă parte sunt servicii complementare care nu sunt sincronizate sau lipsesc cu desăvârşire.

La nivelul învăţământului putem constata că reţeaua de învăţământ preşcolar, primar şi gimnazial este bine organizat, în schimb infrastructura folosită pentru activitatea didactică şi clădirile folosite sunt uzate, în unele cazuri necesită reparaţii capitale urgente. Învăţământul liceal, universitar şi de formare profesională este prezent în oraşele mai mari. În satele mari primăriile susţin şi o bibliotecă aparte pentru a asigura un cadru cât mai potrivit pentru învăţare.

La nivelul infrastructururii medicale se poate constata că reţeaua medicilor de familie este prezentă în toate localităţile vizate, în schimb serviciul de stomatologie nu este accesibil în unele localităţi din zona ţintă. Medicii de familie încercă să aducă cât mai aproape de pacient şi medicii de specialitate. Se organizează regulat consultaţii oftalmologice, ginecologice etc. şi în sate. În localităţile mai mari şi laboratoarele medicale au program separat.  Pentru intervenţii şi analize speciale este necesară deplasarea la spitalele orăşeneşti din zonă sau şi mai departe. Un fapt foarte important de notat este că deşi apa minerală prezentă în mai multe localităţi ar putea fi folosită pentru tratamente balneare nu este deloc folosită, sau nu în măsura în care resursele naturale ar face posibil acest lucru.

La nivelul serviciilor sportive s-a observat o dezvoltare mare mai ales prin Servicii sfera privată. S-au construit mai multe pârtii de schi (numai în Ciumani în ultimii ani s-au construit 2 pârtii mai lungi de 1 km), s-au renovat patinoarele deschise, s-au făcut piscine mai mici, dar toate aceste sunt investiţii neamplasate într-un plan de dezvoltare pregândit. De exemplu unde este piscină nu este şi saună, sau lângă pârtiile de schi nu există posibilitatea de a merge cu sania, sau cu caleaşca. În concluzie nu se oferă un serviciu variat, alternative pentru a petrece mai mult timp în localităţile cu pricina.

La nivelul transportului comun se poate observa că deşi cursele cu autobuze sunt relativ frecvente ele nu sunt sincronizate cu celălat mijloc de transport important, adică trenul.

Televiziunea prin cablu şi dezvoltare reţelelor de internet a adus un impuls nou în capacitatea de comunicare a zonei. Cluburile informatice susţinute de primării oferă posibilitate de a utiliza calculatorul şi internetul şi pentru cei care nu-şi pot permite acest lucru acasă.

Băncile prin politica lor de apropiere de clienţi au deschis puncte de lucru în localităţi cu potenţial economic mai ridicat. Aceste puncte bancare au program redus (sunt deschise numai în anumite zile), dar sunt montate bancomate care funcționează non stop.

Privind serviciile legate de sănătatea populaţiei, un aspect grav este faptul, că în zonă nu există nici o farmacie de gardă, astfel localnicii nu au acces constant şi neîntrerupt la produse farmaceutice din magazine specializate, însoţite şi de consultanţă de specialitate, după caz.

Din punctul de vedere al traficului rutier, Zona G10 poate fi împărţită în 3 subzone: zona Borsec, zona Nord şi zona Sud, astfel, dezvoltarea farmaciilor de gardă ar trebui realizată în aşa fel, încât fiecare dintre aceste subzone să fie deservită de câte o farmacie de gardă.

Infrastructura de bază (drumuri, apă, canalizare) în zonă este în curs de dezvoltare, datorită diferitelor proiecte finanţate din fonduri europene sau naţionale.

Infrastructura de agrement existentă contribuie semnificativ la calitatea vieţii populaţiei, însă, în zona G10, aceasta se materializează practic în domeniul sportului (terenuri de fotbal şi de hochei). Astfel, dezvoltarea acestei infrastructuri reprezintă o nevoie explicită din partea locuitorilor.

În privinţa situaţiilor de urgenţă s-a constatat, că în zonă există unităţi ale pompierilor voluntari locali, care funcţionează în mod corespunzător, însă acestea nu dispun de toate echipamentele de specialitate necesare, iar cele existente sunt învechite şi uzate atât fizic, cât şi moral, astfel este nevoie de asigurarea dotărilor şi echipamentelor necesare pentru funcţionarea optimă ale acestora.

Problema transportului în comun poate fi considerată ca fiind rezolvată în zona Nord şi Sud, însă în zona Borsec mai există probleme în această privinţă. În ceea ce priveşte transportul persoanelor care aparţin unor grupuri vulnerabile (săraci, persoane cu dizabilităţi fizice sau cele care sunt la vârsta a treia), este nevoie de soluţii de transport speciale, care lipsesc în totalitate.

De asemenea, pe parcursul analizei situaţiei existente s-a constatat lipsa centrelor multifuncţionale pentru servicii de bază (comerţ, comunicaţii şi sănătate publică).

Industria locală

În oraşul şi comunele zonei de acţiune nu există firme mari, cele mai mari firme sunt în oraşul Borsec (îmbutelierea apei minerale), la Ditrău fabrica de încălţăminte, Remetea (prelucrarea laptelui). Se îmbuteliază apă minerală şi în Suseni, dar are o capacitate mică nu se poate compara cu Romaqua Borsec, care este şi un brand puternic la nivel naţional şi internaţional. Un aglomerat de firme mai mari care se ocupă de prelucrarea lemnului este la Ciumani (aici are tradiţie prelucrarea lemnului, şi în secolul trecut se transporta cherestea de aici pe Mureş cu ajutorul plutelor). Foarte puţini sunt angajaţi la firme cu specific agricol, dar foarte mulţi se ocupă de agricultură în timpul liber.

Deşi infrastructura legată de turism şi servicii turistice este în plină expansiune, personalul ocupat în acest sector nu este foarte mare.

În zonă există destul de multe locuri de cazare, însă lipsesc celelalte servicii turistice pentru activităţi de recreere sau programe care Panzio să ofere diverse modalităţi pentru petrecerea timpului liber (precum pârtii de schi mai mari cu infrastructură modernă, echitaţie, cunoaşterea sau însuşirea meşteşugurilor tradiţionale locale, etc.).

Sunt aşteptate următoarele tendinţe economice: activitatea agricolă va fi desfăşurată din ce în ce mai mult în ferme mai mari (fermele mici cu 5-6 animale nu sunt rentabile). Ar fi binevenit ca sectorul de prelucrare a produselor agricole să fie mai dezvoltat şi să fie prelucrate şi produse care acum nu sunt: de exemplu fructele de pădure, plantele medicinale. Deşi se află mai multe cariere în zonă, numărul angajaţilor la aceste firme nu este semnificativ.


Comerţul şi serviciile

Analizând întreprinderile, care au ca activitate de bază comerţul şi servicii în zona G10, putem spune că cea mai mare parte dintre ei satisfac nevoile locale. În cadrul serviciilor se disting două domenii mai însemnate: pensiunile şi întreprinderile, care se ocupă de transport, dar acestea angajează nu mai mult 100 de oameni, care nu este un număr semnificativ raportat la populaţia activă, dar şi la sectorul de servicii.

În cazul pensiunilor şi a hotelurilor deja putem nota faptul că s-a creat cât de cât infrastructura de bază (hotelurile, pensiunile, câteva pârtii de schi de dimensiuni mai mici, etc.) dar numărul personalului ocupat în aceste structuri este foarte mică. Poate şi din această cauză serviciile turistice nu sunt destul de dezvoltate, ar fi mai mare nevoie de dezvoltarea serviciilor, ca turistul să nu vină în această regiune numai de dragul frumuseţilor naturii ci şi din cauza ofertei bogate de diferite programe şi servicii.

În domeniul turismului lipsesc acele întreprinderi, care, în afară de cazare şi masă, să ofere şi alte servicii pentru turişti.

Un aspect pozitiv important este, că în zonă există o tradiţie valoroasă în domeniul Faragas meşteşugurilor şi artizanatului, precum şi în domeniul arhitecturii şi construcţiilor cu metode tradiţionale. Conservarea şi valorificarea acestor tradiţii reprezintă un potenţial însemnant în dezvoltarea zonei, numeroasele investiţii turistice asigurând o oportunitate pentru realizarea acestora.

În zonă există destul de multe locuri de cazare, însă lipsesc celelalte servicii turistice pentru activităţi de recreere sau programe care să ofere diverse modalităţi pentru petrecerea timpului liber (precum pârtii de schi mai mari cu infrastructură modernă, echitaţie, cunoaşterea sau însuşirea meşteşugurilor tradiţionale locale, etc.).

În prezent, această zonă nu dispune de un marketing turistic unitar, însă există posibilitatea elaborării unei strategii de marketing, care să cuprindă toată zona G10. Există mai multe iniţiative locale, de exemplu în oraşul Borsec, precum şi în comunele Suseni şi Lăzarea a fost înfiinţată câte o asociaţie turistică, iar comunele Remetea, Ciumani, Joseni şi Suseni au obţinut surse finanicare nerambursabile prin Măsura 313 al Programului Naţional de Dezvoltare Rurală pentru realizarea unor centre locale de informare şi promovare turistică în aceste comune, însă acestea ar trebui transformate într-o cooperare zonală.

Arhitectura populară este foarte diversificată în zonă, aceasta fiind diferită nu numai în fiecare comună, ci chiar şi în saturile care aparţin aceleiaşi comune. Fiecare sat are o arhitectură specifică excepţională, existând astfel un potenţial foarte mare pentru valorificarea acestora şi în domeniul turismului.

Dezvoltarea infrastructurii în continuare trebuie să fie o prioritate, dacă zona vrea să fie un punct atractiv pentru turişti.

Sectorul transporturilor este destul de mare şi datorită faptului că cea mai mare parte a oamenilor, care trăiesc în această zonă nu lucrează la întreprinderi aflate pe teritoriul acestei regiuni, ci în Gheorgheni, oraşul cel mai mare din apropiere. Liceele, spitalele şi multe alte servicii se află tot la Gheorgheni. Cu sprijinirea dezvoltării sectorului turistic se pot mări locurile de muncă în zonă, astfel mai mulţi ar găsi loc de muncă în apropierea domiciliilor.

De asemenea, sectorul de consultanţă este foarte slab dezvoltat în zonă, factor ce îngreunează dezvoltarea zonei, populaţia rurală având acces redus la aceste servicii.


Economia locală

Sectorul agricol este predominat de zootehnie pentru că păsunile şi făneţurile se întind pe suprafeţe mai mari şi au calitate foarte bună. Pe de altă parte solul destul de sărac şi condiţiile climatice oferă posibilitate de cultivare pe scară largă numai anumitor vegetale cum ar fi cartoful şi ovăzul. Legumele uzuale în bucătării sunt cultivate pe suprafeţe mici, de obicei în grădinile intravilane, nefiind comercializate.

Modul de exploatare la nivelul pădurilor este în composesorate. Unde calitatea solului este mai bună s-au format asociaţii de producători, dar majoritatea parcelelor arabile sunt prelucrate particular, structura de proprietate este foarte fragmentată. În aceste parcele se folosesc de obicei îngrăşăminte naturale, la parcele mai mari şi asociaţii se folosesc şi îngrăşăminte chimice.

Trendul actual este de creştere a făneţurilor şi păşunilor în defavoarea terenurilor arabile, dat fiind faptul că cultivarea parcelelor mici, fragmentate implică costuri mai mari. Acest proces este ajutat şi de subvenţiile agricole din fondurile europene care oferă pentru fâneţe şi păşuni o sumă apropiată ca subvenţie.

La nivelul procesării produselor agricole găsim puţini prelucrători în zona de acţiune a proiectului. Laptele se procesează la Remetea şi Valea Strâmbă, produsul specific fiind batonul de ciocolată de casă, şi laptele praf fabricat la Remetea. Prelucrarea cărnii se face cel mai des la abatorul şi complexul de prelucrare a cărnii aflat în localitatea Gheorgheni. Exportul de animale vii (bovine în mod special) este o activitate permanentă. Trebuie specificat şi faptul că putem observa o îmbunătăţire a materialului genetic la nivelul bovinelor  dat fiind  faptul că inseminarea artificială, controlată a devenit  uzuală la fermieri.

economia-locala În zona G10 există cunoştinţe locale specifice (local knowledge) în ceea ce priveşte producerea şi procesarea materiei prime în sectoarele de lapte şi produsele forestiere nelemnoase, adică fructele de pădure, ciupercile de pădure.

Analiza situaţiei existente arată că aceste cunoştinţe şi tradiţii nu sunt suficiente, trebuie introdusă inovaţie şi dezvoltare tehnică în cadrul industriei alimentare pentru obţinerea unor rezultate  bune pe piaţa agro-alimentară. În procesul introducerii inovaţiilor va trebui să se ţină cont de caracteristicile locale, astfel bazându-ne pe cunoştinţele locale şi pe materiile prime locale, ar trebui introdusă integrarea verticală, în care ar lua parte producătorii primari locali, precum şi instituţii şi IMM-uri agroalimentare inovative. Analizând zona G10 se poate constata că sectoarele care necesită sprijin şi care reprezintă o posibilitate reală de dezvoltare economică sunt următoarele: laptele şi produsele forestiere nelemnoase, adică fructele de pădure, ciupercile de pădure (sectoare prioritare). Trebuie precizat că condiţiile creşterii animalelor cu scopul producerii de carne nu sunt bune, iar în sectorul prelucrării lemnului activează deja 30% din întreprinderile locale; de asemenea producerea altor produse agricole nu este economică. În prezent în zona G10 capacitatea de prelucrare a laptelui nu este integral folosită, aici există o posibilitate de expansiune, iar calitatea laptelui nu este întotdeauna conformă cerinţelor UE. De asemenea, fructele de pădure şi ciupercile sunt puţin valorificate şi există cu desăvârşire o necesitate a introducerii sistemelor de calitate alimentară.

După crearea condiţiilor necesare producerii produselor specifice locale, în faza următoare ar fi necesară promovarea adecvată a acestor produse.

În zona G10 există multe terenuri, care nu sunt folosite în scopuri agricole, însă din cauza faptului, că aceste terenuri sunt situate departe de păduri, nu s-a realizat împădurirea naturală a acestora. În mod obişnuit, aceste terenuri au suprafeţe relativ mici şi sunt situate lângă apă. Prin împădurirea terenurilor amintite mai sus, ar putea fi realizată valorificarea acestora pentru creşterea biodiversităţii.

G10