G10 | Grupul de Acţiune Locală

A A+ A++

Ditrău

gyrgyoditroi-templom

Situat în partea central-vestică a judeţului Harghita, la nord-vest de oraşul Gheorgheni, localitatea Ditrău se află în partea centrală a bazinului Giurgeului, cu un teritoriu administrativ de 11449 ha, între văile pârâurilor Ditrău şi Martonka, afluenţi ai Mureşului.

Înălţimea medie a Ditrăului este de 742 metri deasupra nivelului mării

Denumirea oficială a comunei este DITRĂU, în limba maghiară GYERGYÓDITRÓ. Este o comună de categoria a II-a, rang IV, cu statutul de autoadministrare.

Localităţile componente ale comunei sunt:

-         satul Jolotca (Orotva) cu 366 numări de case, străbătut de DJ 128, la o distanţă de 8,5 km de comună şi la 6 km de intersecţia DN 12 cu DJ 128;

-         satul Ţengheler (Cengellér) aflat pe DJ 127, la o distanţă de 12 km de comună, astăzi nelocuit.

Înălţimea medie a Ditrăului este de 742 metri deasupra nivelului mării.

Teritoriul administrativ al comunei se delimitează cu teritoriile administrative ale localităţilor:

-         la est cu comuna Tulgheş şi oraşul Gheorgheni;

-         la vest cu comuna Remetea şi comuna Subcetate;

-         la nord cu comuna Sărmaş şi oraşul Borsec;

-         la sud cu comuna Lăzarea şi Remetea.

Registrul papal din anul 1332 pomeneşte de trei centre ecleziastice din bazinul Giurgeului: Gheorgheni, Lăzarea şi Joseni, iar conform documentelor istorice în perioada anilor 1350-1400 apare şi localitatea din care s-a dezvoltat comuna Suseni. Faptul ca celelalte localităţi din depresiune sunt menţionate doar în documente datate mai târziu nu exclude existenţa lor mai timpurie, deoarece la data primei menţionări în documente istorice oficiale, acestea sunt deja aşezări bine închegate şi organizate.

Pe parcursul istoriei, locuitorii comunei au participat la războaiele purtate împotriva Imperiului Otoman şi a Imperiului Habsburgic, au fost înrolaţi în regimentele grănicereşti, au luat parte la războiul de eliberare condus de principele Ferenc Rákóczy al II-lea, la revoluţia naţională din 1848 şi la toate mişcările sociale şi luptele care au cuprins Transilvania de-a lungul secolelor.

De la sfârşitul secolului al XVII-lea, comuna a devenit centrul economic şi spiritual al microregiunii, acest rol datorându-se mai multor factori: deţinerea unor domenii silvice întinse, dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti a cărei catalizator a fost comunitatea armenească stabilită aici după 1680, şi importanţa drumului comercial ce lega Transilvania de Moldova prin pasul Tulgheş.

Prima şcoală (care există şi astăzi) a fost înfiinţată în 1640. Biserica în stil baroc a fost ridicată pe ruinele unui vechi turn de apărare, construcţia fiind terminată în anul 1857.

Începând din 1867, suntem martorii unei dezvoltări civile însemnate. Asociaţia meşteşugarilor se întăreşte, se înfiinţează un cor laic în anul 1867 şi Şcoala Civilă în 1878. Puterea economică şi spirituală a comunităţii este demonstrată şi de faptul că în perioada 1885-1915, toţi copii care au frecventat şcoala au primit gratuit rechizite şcolare.

Viaţa economică şi spirituală a comunei a cunoscut o perioadă de stagnare între cele două războaie mondiale. După cel de-al doilea război mondial şi până în deceniul al şaselea, a urmat o nouă perioadă de dezvoltare economică, datorată, printre altele, transformării uzinei de prelucrare a lemnului în fabrica de mobilă şi a prelucrării metodelor agricole performante. Colectivizarea agriculturii din anii ’60 a blocat pentru multă vreme această dezvoltare spirituală şi economică.

Locuitorii comunei desfăşoară activităţi agricole de secole. Caracterul agrar al traiului , al gospodăriilor şi cadrul comunităţii săteşti s-a schimbat spre sfârşitul primelor decenii ale secolului  XX. Dezvoltarea se explică prin extinderea suprafeţelor de teren roditor, extinderea culturii de noi plante, şi prin cultivarea pomilor fructiferi, dar in zillele noastre culturile agricole se practică pe teritorii strânse.

Pe lângă producţia agricolă în comună o însemnată şi os tradiţie mai mare mai are creşterea animalelor. Creşterea animalelor şi activităţile tradiţionale legate de aceasta un potenţial exploatabil al comunităţii din punct de vedere turistic şi economic.

POPULAŢIA COMUNEI DITRĂU

Populaţia stabilă a comunei conform datelor obţinute cu ocazia recensământului din anul 1992 este de 6789 locuitori, iar după recensământul din anul 2002 populaţia stabilă a scăzut la cifra de 5944 din care 680 în satul Jolotca.

Componenţa etnică: 99,79 % maghiari, 0,21 % români (55 sunt de naţionalitate română) şi 2 de naţionalitate germană.

Componenţa populaţiei după religie: 98,14 % de religie romano-catolică, 0,93 % de religie ortodoxă şi 0,93 % de religie protestantă (reformaţi, unitarieni, evanghelic).

INSTITUŢII SOCIAL-CULTURALE

Autorităţile administraţiei publice locale care îşi au sediul în comuna Ditrău sunt următoarele:

-         Consiliul Local al comunei, cu sediul în str. Libertăţii nr. 9.;

-         Primăria comunei, cu sediul în str. Libertăţii nr. 9.

Instituţiile social-culturale, inclusiv organizaţiile neguvernamentale, care au sediul în comună sunt următoarele:

-         Parohia Romano-Catolică cu sediul în str. Libertăţii nr. 33.;

-         Parohia Romano-Catolică din Jolotca;

-         Postul de Poliţie Ditrău, str. Mureşului nr. 2.;

-         Secţia Exterioară a Spitalului Orăşenesc Gheorgheni, str. Petőfi Sándor nr. 10.;

-         Dispensar Sanitar Uman, str. Puskás Tivadar  nr. 6/A.;

-         Dispensar Sanitar Veterinar, str. Morii nr. 22.;

-         Căminul Cultural ,str. Libertăţii nr. 18.

Instituţii de învăţământ:

-         Grup Şcolar Industrial „Puskás Tivadar”;

-         Şcoala Generală nr. 1.  „Csiby Andor”;

-         Şcoala Generală nr. 2. Jolotca – Tilalmas;

-         Şcoala Generală nr. 3. Ditrău;

-         Şcoala Generală nr. 4. Jolotca;

-         Şcoala Generală nr. 5.  „Siklódi Lőrinc”;

-         3 grădiniţe, 1 grădiniţă cu program prelungit;

-         Asociaţia  „Harghita Nord-Est”, str. Libertăţii nr. 9.;

-         Post de televiziune prin cablu Digi SRL, str. Morii nr. 37.;

-         Oficiul poştal şi Romtelecom, str. Dealul Frumos nr. 2/A.;

-         Farmacia  „Primula”, str. Libertăţii nr. 9.;

-         Clubul vârstnicilor, str. Mureşului nr. 19, aparţinând Asociaţiei PRO DITRO;

-         Asociaţia Crescătorilor de Taurine, str. Petőfi Sándor nr. 54.;

-         Asociaţia Sportivă  „Ditroit”, str. Libertăţii nr. 16.;

-         Asociaţia Cercetaşilor „Lovag Takó János”;

-         Asociaţia Tinerilor din Ditrău.

-         Asociaţia Pro Ditro

-         Asociaţia Culturală din Ditrău

-         Asociaţia Orotva

CĂI DE COMUNICAŢIE

Comuna este situată pe linia feroviară principală, care leagă zonele nord-vestice şi sudice ale ţării prin Braşov.

Comuna se află la intersecţia unor artere rutiere prin care se pot realiza legături economice şi turistice cu alte zone din judeţ sau cu alte judeţe vecine:

Drumuri naţionale:

-         DN 12 Gheorgheni-Topliţa, cu o porţiune de 5,6 km pe teritoriul administrativ al comunei.

Drumuri judeţene:

-         DJ 128 Borsec-Jolotca – DN 12, cu o porţiune de 8,5 km pe teritoriul administrativ al comunei;

-         DJ 127 Ditrău-Tulgheş, cu o porţiune de 12,5 km pe teritoriul administrativ al comunei;

-         DJ 153C Ditrău-Remetea – limita cu judeţul Mureş, cu o porţiune de 2,6 km pe teritoriul administrativ al comunei.

Drumurile de interes local de pe teritoriul administrativ al comunei sunt următoarele:

-         66 străzi cu o lungime de 41,6 km şi o suprafaţă totală de 25 ha;

-         4 străzi cu o lungime totală de 9,5 km în satul Jolotca;

-         drumuri forestiere cu o lungime totală de 21 km şi o suprafaţă de 14,7 ha.

ACTIVITĂŢI ECONOMICE

Principalele activităţi economice sunt legate de exploatarea şi prelucrarea lemnului, producerea şi comercializarea produselor agricole, comerţ şi servicii.

SĂRBĂTORI OFICIALE LOCALE

Se consideră Ziua Comunei ziua hramului bisericii mari din comună la a zecea duminică după duminica paştilor romano-catolici cu ocazia căreia Consiliul organizează diferite manifestări. Altă sărbătoare oficială locală este: 25 noiembrie târgul mare al comunei din ziua Sfânta Ecaterina. Ziua satului Jolotca este de ziua Sfântu Petru şi Pavel odată cu hramul bisericii.

RELAŢII DE PARTENERIAT ŞI ASOCIERE

Localităţile înfrăţite sau cu care avem relaţii permanente sunt: Bátaszék, Budajenő, Kamut din Ungaria, respectiv oraşul Hungen din Germania.

Condiţiile de realizare a cooperării sau asocierii cu persoane juridice române sau străine, cu organizaţii neguvernamentale (asociaţii civile) în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local precum şi de stabilire a unor relaţii de parteneriat cu unităţi administrativ-teritoriale similare din ţară, sunt stabilite de la caz la caz, cu respectarea criteriului legalităţii şi al avantajului reciproc.

G10