G10 | Grupul de Acţiune Locală

A A+ A++

Suseni

ujfalu

Se află la distanţă de 12 km vest de Gheorgheni, pe DN 12, apoi pe DJ 138, sau prin Joseni şi Ciumani prin DJ 126. Sudul localităţii se numeşte Mureş Sat (2 km). Datina veche – neconfirmată însă de documentele vremii – susţine, că satul şi-ar fi primit numele după distrugerea de către tătari a satelor Katorzsa şi Gálfalva şi recolonizarea zonei în 1707 (Satul nou).

Este una din satele cu populaţie numeroasă a depresiunii. Conform datelor recensământului din 1992 are 5.613 locuitori şi 2.000 de case de locuit. Intravilanul este cuprins între vârful Amza şi confluenţa între pârâul Visafolio şi Mureş, la o altitudine medie de 750 m. Suseni a fost primul punct de plecare a plutelor de pe Mureş. Din anul 1581 datează prima carte de legi al satului, cea mai veche în Secuime, de altfel. Astfel, începând cu data de 24 mai 1581 avem date precise, sigure despre istoria localităţii. În economia satului un rol important a avut exploatarea şi prelucrarea primară (în gatere) a lemnului, exploatarea carierelor, comerţul precum şi celelalte industrii locale tradiţionale. O ramură înfloritoare a economiei a fost transportul mărfurilor cu căruţe. Aşezările sateliţi a localităţii sunt înşiruite lângă drumul ce trece prin pasul Liban – DJ 138 – Liban şi cătunul Senetea.

A Localitatea este vecină cu Zetea, graniţa dintre ele fiind marcată de pârâul Şumuleului care izvorăşte din Şumuleul Susenilor (1553 m). La sud de vatra satului, în craterul vulcanic Oştoroş (1385 m), se află Lacul Dracului (sau Lucsos), care, conform multiplelor legende populare ar fi fără fund, comunicând direct cu “marea cea mare”. De fapt este vorba despre o mlaştină de turbă din crater, similar cu tinovul Mohoş din apropierea Lacului Sf. Ana, care are şi denumirea populară de Baia Urşilor.

Cariera de andezit a Susenilor este a doua ca mărime după cel din Bixad în toată Transilvania. Exploatarea industrială a început în anii 20 ai secolului trecut. Piatra extrasă se valorifică pe calea ferată care are o linie secundară pentru mină din staţia Voşlobeni. Au mai existat cariere în locurile numite “Gáborkútja-pataka” şi “Vészhágó”. Există şi minereu de caolină în zona dintre vârfurile “Csudálókő” şi Amza. Localitatea este foarte bogată în izvoare de ape minerale. În anul 1912 s-au inaugurat chiar şi băi locale în Mureş-Sat. În zilele noastre există o mică uzină de îmbuteliere care produce marca “Izvorul Nou”

Biserica romano-catolică a fost construită în anul 1825. Clopotniţa datează din 1844. În clopotniţă sunt zidite câteva fragmente de stil gotic din biserica veche. Deoarece clopotniţa actuală este de fapt modificarea şi înălţarea clopotniţei bisericii vechi, între biserică şi clopotniţă s-a creat un spaţiu gol. Zidul exterior al bisericii este de fapt cea mai veche parte a acesteia, fiind o construcţie realizată prin metode tradiţionale cu var stins pe loc, având importantul rol de apărare în cazul incursiunilor militare – în primul rând a hordelor tătăreşti.

Stâlpul memorial de la Katorzsa se află la marginea drumului ce duce spre Voşlobeni. Monumentul a fost înălţat de colonelul Bajkó Péter, teolog, judele satului în memoria celor căzuţi pentru apărarea pământurilor străvechi.

Obiectiv turistic: Moara lui Elekes Lajos (nr. 558.) construit în anul 1875. Monument de istoria industriei populare conform registrului monumentelor judeţului Harghita (1992).

G10