G10 | Grupul de Acţiune Locală

A A+ A++

Voșlăbeni

primaria

Comuna se află în interiorul Carpaţilor Orientali, în partea de sud-est a depresiunii Giurgeului, la o altitudine între: 820m (la ieşirea din Voşlăbeni spre Gheorgheni) şi 960m (staţiunea Izvoru Mureşului).

Teritoriul administrativ al comunei se învecinează la nord cu localitatea Valea Strâmbă, la nord-vest cu comuna Suseni, în partea de sud cu comuna Cârţa, iar în partea de est cu comuna Sândominic. 

De o parte şi de alta a vetrei satului, unităţi de relief muntos se înalţă asemeni unor ziduri de cetate medievală. Astfel, Greţeş-ul(Gréces) cu vestita pârtie de schi), Culmea Ineului, Răchiţişul, Şurloş-ul, sau Ostoroş-ul încântă privirea de partea stângă a drumului european 578. De partea cealaltă Hăşmaşul Mare cu Meszes ,Magas-Bukk, Arama Neagră (Fekete Rez), Kassa Bukk, reprezintă hotarele Giurgeului spre Moldova.

În localitatea Voşlăbeni gospodăriile sunt de tip adunat.

În localitatea Izvoru Mureşului gospodăriile sunt grupate în cătune: Boteni,Tincani şi

Izvoru Mureşului (Staţiunea turistică).

Prin partea de sud a comunei trece râul Mureş ,al cărui izvor îşi are originea în Munţii Hăşmaşul Mare, mai precis în Masivul Arama Neagră (1538m). Râul străbate rezervaţia naturală “După Luncă” de pe teritoriul Voşlobeni, mlaştină recunoscută prin solul cu turbă unde cresc în sălbăticie relicve de plante din era glaciară, între care Viola Epipsila , o specie rară de viorea precum şi Fritillaria meleagris (Laleaua pestriţă) specie de plantă ocrotită de lege .

Comuna Voşlăbeni se caracterizează printr-un climat depresionar intramontan, cu un topoclimat de adăpost influenţat de relieful muntos înconjurător. Verile sunt răcoroase, cu precipitaţii abundente, iernile sunt foarte reci cu strat de zăpadă stabil pe o perioadă îndelungată. Calitatea aerului este foarte bună , cu precădere în zona Izvoru Mureşului şi se datorează atât altitudinii, cât şi vegetaţiei,dar şi a lipsei factorilor poluanţi. Staţiunea Izvoru Mureşului deţine supremaţia în ţară în ceea ce priveşte durata anuală de stralucirea a soarelui.

Cercetările asupra zonei indică existenţa aşezării încă din secolul XIII. Prima biserică a fost construită din lemn în anul 1714. Denumirea comunei provine probabil de la zăcământul de fier (vas în limba maghiară) care se află în subsolul localităţii. În anul 1748 apare în documentele vremii sub numele de “VASLAB”.

Primii locuitori ai comunei au fost moldoveni de religie ortodoxă.

La începutul secolului al XVII-lea se formase deja o comunitate foarte puternică care a fost extinsă, de-a lungul timpului,cu cătunul Heveder, iar înspre Izvoru Mureşului cu aşezările montane Boteni, Tincani, Izvoru Mureşului .

Din punct de vedere economic, zonă propice prelucrării lemnului cu costuri relativ reduse , în comună s-au înfiinţat câteva unităţi private de exploatare şi prelucrare până la diferite etape, a aurului verde. Se obţin astfel de la materialul semifinit –cherestea, grinzi-până la produse finite –lambriuri, mobilier. Se construiesc de asemenea părţile componente ale caselor de vacanţă din lemn care sunt apoi îmbinate în alte zone ale ţării şi chiar în străinătate.

Altitudinea specifică depresiunilor montane –peste 800 m – nu oferă locuitorilor condiţii prielnice unei agriculturi productive. Gradul redus de fertilitate necesită îmbunătăţirea calităţii loturilor agricole cu îngrăşăminte chimice şi organice. Pe aceste loturi populaţia cultivă în special cartofi, grâu furajer, orz.

Condiţiile climaterice fiind neprielnice cultivării unei game largi de legume şi zarzavaturi, totuşi pe lângă fiecare gospodărie există un petic de pământ lucrat cu grijă pentru a asigura cel puţin consumul familiei la cele mai uzuale .

Fiind situată într-o depresiune montană, comuna dispune de suprafeţe însemnate de păşuni şi fâneţe hrănitoare pentru: bovine ,ovine, cabaline .

Pensiunile turistice din Izvorul Mureşului alături de Hanul turistic „ Bradul Argintiu” şi de Complexul Naţional Sportiv, asigură locuri de cazare turistului împătimit de descoperirea minunăţiilor generoasei naturi ,dar şi de locuri ale rugăciunii continue .

Credincioşii ortodocşi, catolici sau baptişti ai acestor locuri au construit nu mai puţin de 7 lăcaşe de cult dintre care cea mai nouă fiind Mănăstirea de maici „Adormirea Maicii Domnului” din Izvoru Mureşului.

Pentru a valorifica potenţialul turistic natural şi antropic al comunei, administraţia locală este interesată în susţinerea dezvoltării spaţiilor de cazare şi de agrement. De asemenea sunt oportune investiţiile în dezvoltarea sectorului agroalimentar prin amenajarea unor ferme moderne de creştere a animalelor, în piscicultură, pomicultură, în ferme vegetale ecologice, dar şi a posibilităţii de prelucrare a tuturor produselor obţinute la nivel local.

G10